O singură carte

Bine, sunt plecată pe undeva. Desigur, nu închisă în debara cum zicea nu-știu-cine pe facebook. Nu, domnule. Nu mai vreau să aud nimic de țara asta. E așa de rău?

A, da, am citit „Negru de fum” până la urmă, ca să nu zică Ivona că nu citesc decât cărțile în care apar ea. Nu stau de prezentări, Ada are ceva pe aici. Mie mi-a plăcut asta: „În toată lumea asta, în toate bibliotecile, peste tot, e o singură carte…” Dacă e una singură, de ce tot citim atâtea? Și de ce scriem atâtea? Hm, poate știe bruneta cea foarte ocupată.

Atât, că vă ajunge. Trăiesc, dacă vă întrebați cumva…